Cățelul Samurache și disonanța cognitivă a câinelui Samson. Încercare de pseudopsihanaliză.

"Cît îmi sunt de urîte unele dobitoace, 

Cum lupii, ursii, leii si alte cîteva, 

Care cred despre sine ca pretuiesc ceva!

De se trag din neam mare, 

Asta e o-ntîmplare:

Si eu poate sunt nobil, dar s-o arat nu-mi place.

Oamenii spun adesea ca-n tari civilizate

Este egalitate.

Toate iau o schimbare si lumea se ciopleste, 

Numai pe noi mîndria nu ne mai paraseste.

Cît pentru mine unul, fiestecine stie

C-o am de bucurie

Cînd toata lighioana, macar si cea mai proasta, 

Cîine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastra."

Asa vorbea deunazi cu un bou oarecare

Samson, dulau de curte, ce latra foarte tare.

Catelul Samurache, ce sedea la o parte

Ca simplu privitor, 

Auzind vorba lor, 

Si ca nu au mîndrie, nici capricii desarte, 

S-apropie îndata

Sa-si arate iubirea ce are pentru ei:

"Gîndirea voastra, zise, îmi pare minunata, 

Si sentimentul vostru îl cinstesc, fratii mei."

- "Noi, fratii tai? raspunse Samson plin de mînie, 

Noi, fratii tai, potaie!

O sa-ti dam o bataie

Care s-o pomenesti.

Cunosti tu cine suntem, si ti se cade tie, 

Lichea nerusinata, astfel sa ne vorbesti?"

- "Dar ziceati..." - "Si ce-ti pasa? Te-ntreb eu ce ziceam?

Adevarat vorbeam, 

Ca nu iubesc mîndria si ca urasc pe lei, 

Ca voi egalitate, dar nu pentru catei."

Aceasta între noi adesea o vedem, 

Si numai cu cei mari egalitate vrem. "

 Grigore Alexandrescu - "Cainele si catelul"

Fabulele sunt cele mai grozave mostre de psihanaliză. Cuvintele, aceste poțiuni magice ale ucenicilor vrăjitori din lumea condeielor, i-au salvat sau i-au pierdut pe mulți. Pe Galilei, cu al său "Eppur si muove" șoptit în barbă l-au salvat, nu și pe Bruno, ceva mai ferm în a-și exprima convingerile. Într-o interpretare contrafactuală, ce-ar fi fost dacă Samurache ar fi susținut inegalitatea dintre Samson și bou? Dacă boul oarecare ar fi ascultat laudele unui Samurache lingușitor, Samson ar fi fost mai puțin pretențios cu subalternul. În definitiv, boii din vârful piramidei puterii se tem de câini să nu le ia scaunul mai tare decât de căței.

Dulăul de curte demonstrează că trăiește o disonanță cognitivă prin contradicția dintre faptele și vorbele sale, sau poate chiar tendințele sale afective sunt contradictorii. Foarte greu deosebești neintenționatul de intenționat în jocul rafinat al puterii. E ca și cum ai schimba sofistic sensul mesajului prezidențial "Fapte, nu vorbe!" în "Fapte nu, vorbe!" printr-o simplă mutare  de virgulă. Din snobism și dorință de parvenire, "câine sadea" și nu "domnia sa", unul dintre actori spune ce crede că vrea să audă superiorul său, știind că acela își are proprii superiori ierarhici. Lupii, urșii, leii și alte lighioane pot sfâșia boul, ca să nu-i mai pomenim și pe oamenii care pot face asta cu animalele - fie sălbatice sau domestice -, discuția fiind aici despre raporturile de putere dintre jivine, desigur, necum dintre oameni. Totodată, inclus în categoria superioară a egalilor "inter pares" de curte, Samson îl asigură pe bou că înțelege ce înseamnă să îți păstrezi puterea și influența asupra cățeilor: cei supuși, cățeii, vor fi mereu nemulțumiți pentru că sunt cei mai mulți - și că e dispus să le închidă el boturile îndată ce va fi primit în suita boului. Și așa cară unii la putere balastul unor relații putrede pentru ascensiunea proprie. Ce va face odată cocoțat în vârf câinele nostru sadea tot viața ne arată. 

Un cuplu de pensionari se așază la masa de alături. În boxe începe să strige SIA: "I'm gonna fly from the chandelier!". S-au ridicat și au plecat instantaneu de la terasă. Cineva trebuie să le spună chelnerițelor cum e cu pragurile perceptive la vârstele înaintate. Eu ronțăiam french fries amuzat de scena aceasta spontană. 

Tocmai trăiam una dintre stările mele cotidiene de beatitudine făcând pluta în largul mării când  aud fluierându-mă cineva dinspre mal. Ridic privirea și văd un vaporaș care plimba turiștii 20 de minute în larg îndreptându-se vertiginos către mine. L-am recunoscut pe omul care mă fluierase gesticulând pentru că făcea reclamă pe plajă croazierei  înainte de îmbarcare strigând la o portavoce:

"Pentru oameni cu chelie

Avem și pe datorie,

Pentru oameni cu mustață

Avem locuri mai în față,

Pentru blonde și roșcate 

Avem locuri mai în spate..."

Foarte subiective și politically incorrect versurile lui, nu? Am înotat dându-mă deoparte și mi-am reluat starea. Dacă striga ceva despre burtoși, cu siguranță atingea un focus grup mai mare. Nu mai suntem nici noi ca popor la fel de zvelți ca în anii '80-'90, dar asta e societatea de consum, nu?

Melodia următoare din anii '90, remixată drum and bass m-a făcut să râd cu versurile sale, cum adică s-o ia de mână pentru că știe ea un loc unde soarele răsare mereu și sunt flori frumoase peste tot în jur, o lume minunată care "it's deep down inside of you"? Înseamnă că nu știe ce colcăie în inconștientul și subconștientul oamenilor. La fel de utopic și aventuros își îndemna un personaj prietenii când îi întâlnea: "Vino cu mine, știu unde mergem!". Iar el n-avea nicio țintă :)).