Turiștii străini și taximetriștii constănțeni. Cum se îmbătrânește urât. Un paradox al bunăstării.

Pe aeroport se odihnea o aeronavă de pasageri canadiană, iar din stație urcară în autobuz doi turiști adulți cu o mamă și un copil. Taxatoarea nu știa boabă de engleză, așa că m-am oferit să le spun cum pot ajunge în Mamaia din Tomis III. "No Taxi" au reacționat când le-am expus alternativele de transport. Și ne-am înțeles în păsărească plus limbajul mimico-gestual (exagerez, ceva engleză știu și eu) astfel încât să poată lua 23-ul din față de la City Park pentru Mamaia.

După experiențele avute și de mine cu taximetriștii de prin țară, îmi explic reacția spontană a străinilor: mulți uită că lucrează în "serviciul public de transport persoane în regim de taxi" și ne alungă turiștii cu atitudinea lor. Neîncrederea lumii civilizate față de balcanici vine în primul rând de la primii oameni cu care turiștii iau contact aici, unde o fi proverbiala noastră ospitalitate?

În altă zi, un bețiv bătrân, îmbrăcat într-un tricou negru cu însemnele unei firme de pază, se așeză pe unul dintre primele locuri din autobuz pentru a avea o vedere cât mai vastă a drumului și deschise o cutie cu bere. La recomandarea controlorului de a merge spre locurile din spate pentru că deranjează călătorii cu duhorile lui - mai ales pe o doamnă de lângă el care se ridică și plecă de acolo -, individul amenință că face reclamație. M-am întrebat, ce să reclame? Că n-a fost dat jos în drum și că nu a fost chemată poliția să-l amendeze? Sper că era un bețiv singur, că nu avea copii și nepoți pe care să-i facă de rușine, dar mă tem că genul ăsta de indivizi puiesc și se laudă cu asta, fără să se gândească ce învață urmașii de la ei.

Paradox: economic, lumea o duce bine acum, când e condusă de proști, dar a suferit când o conduceau deștepții. O fi ăsta un semn că surplusul determinațiilor/însușirilor în sens hegelian crește răutatea? Se poate ca săraci cu duhul ca Dăncilă să facă mai puțin rău? Socrate ne învăța că ignoranța, răutatea și urâțenia sunt interdependente. Cine ştie, poate că evoluția actuală e un simplu rezultat al ciclicității economice în capitalism: criză - creștere economică -  criză - creștere economic, etc.