Am reluat lectura cărţii lui Neagu Djuvara, "Amintiri din pribegie", întreruptă de campania electorală care tocmai a trecut. Mi se pare fascinantă experienţa interacţiunii lui cu alte culturi, mai ales că de câteva zile încerc şi eu să înţeleg modul de gândire al unei dominicane din America Centrală îndrăgostită de fratele meu plecat în Anglia şi care mă provoacă la discuţii pe internet. Femeia, vorbitoare numai de limbă spaniolă (noroc de Google Translate, mi s-a părut ciudat că ea nu vorbeşte limba engleză, deşi ar vrea s-o înveţe chiar la cei 29 de ani ai săi), e îndrăgostită de lumea europeană, iar eu mă străduiesc să fiu agreabil. România îşi trăieşte istoria şi geografia ei, diriguitorii noştri politici speculându-ne la maximum fobiile şi căutând să ne facă atenţi numai la scandalurile pe care le provoacă ei, desigur, dar eu cred că vreau să înţeleg mai mult decât mi se livrează. Aşa că m-a distrat şi reacţia ei când i-am spus ce diferenţe de temperatură sunt în zona noastră, că aici avem patru anotimpuri, nu doar unul ca în zona tropicală a Caraibelor unde se află, că avem toate formele de relief sau că iubim la fel de mult plaja şi zăpada. Am căzut oricum de acord amândoi că peste tot pe planetă comunismul a comis numai dezastre umanitare, mai ales că fostul dictator din ţara ei - Rafael Trujillo - a sfârşit la fel de prost ca Nicolae Ceauşescu de pe la noi, pentru ca dominicanii să poată deveni un popor independent şi liber. N-am întrebat-o dacă denumirea ţării vine din limba latină - de la "dominis canis" (Câinii Domnului), numele unui ordin catolic medieval -, dar cum Cristofor Columb a trecut pe acolo, îmi închipui că şi-au lăsat amprenta spirituală conchistadorii spanioli în cultura lor, mai ales că ea e o persoană destul de religioasă, deşi a absolvit facultatea de Psihologie.
În fine, azi am ieşit să-mi cumpăr revistele de umor preferate şi Dilema veche, dar la chioşcurile din toată zona Tomis III a Constanţei n-am găsit săptămânalul Kamikaze. Vizavi de City Mall mi-a răspuns o vânzătoare că joi au primit numai două exemplare şi că s-au vândut. Parcă Radu Mazăre a impus un embargo asupra umorului de calitate în zona noastră, nu altceva (Compress Holding e firma care distribuie presa pe aici şi la care deţine acţiuni el, desigur, având şi cotidianul Telegraf la mână, plus televiziunea Neptun şi alte câteva posturi de radio în subordine). Eu cred că sunt mai mulţi oameni inteligenţi în Constanţa, totuşi, pentru că aici în Năvodari n-am găsit oricum presa mea preferată. Spectacolul de bazar al cotidianităţii noastre constănţene nu-mi place - gălăgia stradală, cerşetorii şi micii speculanţi m-au trimis cu gândul către alte lumi ceva mai aşezate în valorile ei - poate că de aceea mă şi gândesc mai mult la celelalte locuri civilizate din vestul ţării. Cât o să dureze până când ne vom schimba ca popor nu ştiu, pentru că alegerea preşedintelui nu-i suficientă, chiar dacă atitudinile sale şi ale soţiei lui sunt un semnal bun dat societăţii până acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu