O vizită în "Orașul luminilor" îi prilejuiește unui tânăr scenarist american, cherchelit după o degustare de vinuri, trecerea, la miezul nopții, în sunetul gongului catedralei Notre-Dame, către atmosfera boemă din anii '20 unde la o petrecere îl întâlnește pe scriitorul Scott Fitzgerald și pe consoarta lui, Zelda. Ultimul semn ale secolului XXI fusese o mașină modernă parcată lângă catedrală, înainte să fie luat de pe treptele așezământului într-o mașină de epocă plină de cheflii (tocmai am citit că filmul e regizat de Woody Allen, acum am înțeles de ce îmi plăcea).
Gil, personajul interpretat de Owen Wilson, face ochii cât cepele când îl întâlnește pe Hemingway stând singur la o masă într-o tavernă, cu un pahar în față și întrebând vizitatorul dacă i-a citit cartea, apoi pe Dali, Picasso, Buñuel, Gauguin, T. S. Eliot ș.a.
Timpul nu e liniar pentru Gil în noapte, prezentul punând în locul stabilimentului cu romancieri o spălătorie, spre disperarea lui. Un lucru e sigur, un bărbat în costum din secolul nostru nu e inadecvat atmosferei din anii '20 ai secolului trecut, în timp ce o femeie de azi chiar și în ținută de seară ar fi nepotrivită acelui timp. Același loc, aceeași oră nocturnă îl transportă pe Gil și în atmosfera Belle Époque de la sfârșitul secolului XIX, dar lui preferată îi rămâne tot perioada interbelică. Sursa de inspirație pentru romanul său o găsește acolo, printre buchiniștii de pe malurile Senei, în persoana unei tinere anticare. Salturile în timp erau vasăzică salturi către sine, căutând locul și timpul potrivit: miezul nopții în Paris.
Liviu Papadima, prorector al Universității București și profesor de limba română la Facultatea de Litere, îl critică pe academicianul Eugen Simion în ultimul număr din "Dilema veche" pentru pretențiile sale naționalist identitare și clasice în alegerea subiectelor de la Evaluarea Națională, iar pe reprezentantul părinților, Iulian Cristache, pentru dorința "revenirii la admiterea la liceu, ce ar adînci, fără doar și poate, segregația și așa endemică în învățămîntul românesc și nu va putea contribui la diminuarea analfabetismului funcțional în rîndul tinerilor de azi." Ce-mi place mie când le judecăm altora munca! La fel pot spune și eu despre facultatea de trei ani, despre testele grilă cu 100 de întrebări de gâgă sau despre selecția pe baza dosarelor pentru admiterea la facultate, că slăbesc învățământul universitar și le asigură unora catedre, finanțare, carne de tun. Admiterea riguroasă prin concurs de la Medicină sau Academia de Poliție a adâncit segregația între candidați? Nu, a profesionalizat domeniile și a făcut o selecție judicioasă a viitorilor medici sau polițiști. Cred că reprezentantul părinților cunoaște cel mai bine situația învățământului preuniversitar, direct de la cei vizați de sistem, elevii, nu din statistici măsluite pentru a păstra prestigiul unei școli sau alteia, pentru a păstra scaunul unui ministru, inspector, director și acoliților lui.
Precizez de pe acum că următoarele considerații nu sunt lamentații, mie mi-au luat elevii Bacalaureatul și anul acesta, ba chiar au fost șase note peste 9 din 22. Fac doar niște constatări și observații, după 16 ani de experiență în sistemul de învățământ.
La liceu poți intra după examenul de Evaluare Națională și cu nota 2 la Matematică, dacă ai 8 la Română și o medie generală de 8 în gimnaziu. Bacalaureatul nu-l iei însă cu 9 la Logică, 8 la Istorie și 4 la Română, iar media generală din liceu nu contează. Și nici n-ar trebui, Bacalaureatul fiind cel mai serios, cel mai selectiv examen din sistemul de învățământ al ultimilor ani, chiar mai serios decât admiterea la facultate (update: anul acesta s-au înregistrat după contestații creșteri suspecte de aproape 2 puncte la Istorie, ceea ce ridică dubii asupra corectitudinii evaluării dinainte de contestații). Poate doar Titularizarea națională pentru posturile vacante cel puțin patru ani (nu 253-ul cu aranjamente) să fie un concurs mai serios.
Admiterea la liceu e o cârpeală în ultimele decenii, grație învățământului obligatoriu de 10 clase (12 - în următorii ani), fiecare găsindu-și loc undeva, indiferent de capacități și aptitudini. Desigur, un om care intră într-o formă de învățământ devine mai capabil să se integreze în societate, dar calitatea învățământului gimnazial și liceal scade. Fără filtre, orice motor se gripează.
Pentru a nu da prost în statistici, școlile gimnaziale nu înscriu elevii la Evaluarea Națională, mulți fiind lăsați cu situația neîncheiată, corigenți în clasa a VIII-a, știut fiind faptul că aceștia vor fi repartizați apoi în toamnă pe la clase de Tehnologic unde se intră și fără examen. Minciună statistică, deci, la fel cum liceele nu înscriu elevi de-a XII-a la Bac pentru a nu ieși prost în evaluări managerii. Realitatea este eludată, vezi "fenomenul Brăila". Din decență, mulți directori de școli ar trebui să tacă și să se prezinte rușinați de propriul plan de dezvoltare instituțională. Așa se ajunge ca din trei clase de-a VIII-a cu peste 70 de elevi să participe la examen 42, iar 7 să pice (media examenului, căci altfel pot pica 9 la Română și 11 la Matematică, dar o notă mică la o disciplină e compensată de nota mai mare de la cealaltă). La examenul de Bacalaureat participă din trei clase ale promoției curente numai 35 de elevi, plus 13 din promoțiile anterioare și 5 de la frecvență redusă. Dar iau examenul doar 22. 22 din 53 înseamnă 41%, iar media pe țară a fost de 67% (în Constanța de 61% înainte de contestații, dar oricum mai mică). Ce contează că eu am avut la Uman peste 95% promovați, majoritatea cu medii peste 8 și 9? Pus la grămadă cu cei care predau matematică, fizică, biologie sau chimie la Tehnologic omul performant e doar o variabilă avantajoasă statistic, iar asta nu e drept.
Revenind la Evaluarea Națională și căutându-le scuze celor care n-au performat, din trei clase, promovează examenul una. Și-atunci, de unde progres până într-a XII-a? De unde procente de promovare cu două cifre a Bacalaureatului la clasele de Tehnologic? Din primii ani de școală, elevii știu că nu pot rămâne repetenți, ba chiar toți primesc un premiu, o mențiune pentru ceva. Înainte se dădeau trei-patru diplome cu premii și mențiuni la o clasă, acum jumătate de clasă primește diplomă la sfârșitul unui an școlar, iar noi avem 40% dintre elevi analfabeți funcțional. Ce mințeau comuniștii înainte de 1989 cu producția la hectar, dar ce mint ăștia cu statistica și cu diplomele acum. Cum spunea tata, Dumnezeu să-l odihnească: "E vremea slugilor, băiete!". Q.E.D.
P.S: Paznicul parcului pe unde mă plimb zilnic îmi povestea revoltat azi dimineață că nu i-au fost primiți copiii la grădinița din cartier și cum s-a certat cu o persoană care deține o funcție de conducere și căreia i-a spus la despărțire: "Om fi noi săraci, dar am făcut mai multă carte decât voi!". Și are dreptate. Pentru propriii lor copii, mulți șefi neglijează și distrug instituțiile publice, defavorizându-i pe copiii altora. Vedeți ce studii au cei care vă conduc și veți înțelege de ce vă conduc prost. Școala de azi cu tipul ei de relații defecte va fi România de peste 10-20 de ani.
PPS: Trailer-ul nu surprinde întâlnirile cu marii oameni amintiți, tocmai de aceea filmul merită văzut pe de-a-ntregul.
Liviu Papadima, prorector al Universității București și profesor de limba română la Facultatea de Litere, îl critică pe academicianul Eugen Simion în ultimul număr din "Dilema veche" pentru pretențiile sale naționalist identitare și clasice în alegerea subiectelor de la Evaluarea Națională, iar pe reprezentantul părinților, Iulian Cristache, pentru dorința "revenirii la admiterea la liceu, ce ar adînci, fără doar și poate, segregația și așa endemică în învățămîntul românesc și nu va putea contribui la diminuarea analfabetismului funcțional în rîndul tinerilor de azi." Ce-mi place mie când le judecăm altora munca! La fel pot spune și eu despre facultatea de trei ani, despre testele grilă cu 100 de întrebări de gâgă sau despre selecția pe baza dosarelor pentru admiterea la facultate, că slăbesc învățământul universitar și le asigură unora catedre, finanțare, carne de tun. Admiterea riguroasă prin concurs de la Medicină sau Academia de Poliție a adâncit segregația între candidați? Nu, a profesionalizat domeniile și a făcut o selecție judicioasă a viitorilor medici sau polițiști. Cred că reprezentantul părinților cunoaște cel mai bine situația învățământului preuniversitar, direct de la cei vizați de sistem, elevii, nu din statistici măsluite pentru a păstra prestigiul unei școli sau alteia, pentru a păstra scaunul unui ministru, inspector, director și acoliților lui.
Precizez de pe acum că următoarele considerații nu sunt lamentații, mie mi-au luat elevii Bacalaureatul și anul acesta, ba chiar au fost șase note peste 9 din 22. Fac doar niște constatări și observații, după 16 ani de experiență în sistemul de învățământ.
La liceu poți intra după examenul de Evaluare Națională și cu nota 2 la Matematică, dacă ai 8 la Română și o medie generală de 8 în gimnaziu. Bacalaureatul nu-l iei însă cu 9 la Logică, 8 la Istorie și 4 la Română, iar media generală din liceu nu contează. Și nici n-ar trebui, Bacalaureatul fiind cel mai serios, cel mai selectiv examen din sistemul de învățământ al ultimilor ani, chiar mai serios decât admiterea la facultate (update: anul acesta s-au înregistrat după contestații creșteri suspecte de aproape 2 puncte la Istorie, ceea ce ridică dubii asupra corectitudinii evaluării dinainte de contestații). Poate doar Titularizarea națională pentru posturile vacante cel puțin patru ani (nu 253-ul cu aranjamente) să fie un concurs mai serios.
Admiterea la liceu e o cârpeală în ultimele decenii, grație învățământului obligatoriu de 10 clase (12 - în următorii ani), fiecare găsindu-și loc undeva, indiferent de capacități și aptitudini. Desigur, un om care intră într-o formă de învățământ devine mai capabil să se integreze în societate, dar calitatea învățământului gimnazial și liceal scade. Fără filtre, orice motor se gripează.
Pentru a nu da prost în statistici, școlile gimnaziale nu înscriu elevii la Evaluarea Națională, mulți fiind lăsați cu situația neîncheiată, corigenți în clasa a VIII-a, știut fiind faptul că aceștia vor fi repartizați apoi în toamnă pe la clase de Tehnologic unde se intră și fără examen. Minciună statistică, deci, la fel cum liceele nu înscriu elevi de-a XII-a la Bac pentru a nu ieși prost în evaluări managerii. Realitatea este eludată, vezi "fenomenul Brăila". Din decență, mulți directori de școli ar trebui să tacă și să se prezinte rușinați de propriul plan de dezvoltare instituțională. Așa se ajunge ca din trei clase de-a VIII-a cu peste 70 de elevi să participe la examen 42, iar 7 să pice (media examenului, căci altfel pot pica 9 la Română și 11 la Matematică, dar o notă mică la o disciplină e compensată de nota mai mare de la cealaltă). La examenul de Bacalaureat participă din trei clase ale promoției curente numai 35 de elevi, plus 13 din promoțiile anterioare și 5 de la frecvență redusă. Dar iau examenul doar 22. 22 din 53 înseamnă 41%, iar media pe țară a fost de 67% (în Constanța de 61% înainte de contestații, dar oricum mai mică). Ce contează că eu am avut la Uman peste 95% promovați, majoritatea cu medii peste 8 și 9? Pus la grămadă cu cei care predau matematică, fizică, biologie sau chimie la Tehnologic omul performant e doar o variabilă avantajoasă statistic, iar asta nu e drept.
Revenind la Evaluarea Națională și căutându-le scuze celor care n-au performat, din trei clase, promovează examenul una. Și-atunci, de unde progres până într-a XII-a? De unde procente de promovare cu două cifre a Bacalaureatului la clasele de Tehnologic? Din primii ani de școală, elevii știu că nu pot rămâne repetenți, ba chiar toți primesc un premiu, o mențiune pentru ceva. Înainte se dădeau trei-patru diplome cu premii și mențiuni la o clasă, acum jumătate de clasă primește diplomă la sfârșitul unui an școlar, iar noi avem 40% dintre elevi analfabeți funcțional. Ce mințeau comuniștii înainte de 1989 cu producția la hectar, dar ce mint ăștia cu statistica și cu diplomele acum. Cum spunea tata, Dumnezeu să-l odihnească: "E vremea slugilor, băiete!". Q.E.D.
P.S: Paznicul parcului pe unde mă plimb zilnic îmi povestea revoltat azi dimineață că nu i-au fost primiți copiii la grădinița din cartier și cum s-a certat cu o persoană care deține o funcție de conducere și căreia i-a spus la despărțire: "Om fi noi săraci, dar am făcut mai multă carte decât voi!". Și are dreptate. Pentru propriii lor copii, mulți șefi neglijează și distrug instituțiile publice, defavorizându-i pe copiii altora. Vedeți ce studii au cei care vă conduc și veți înțelege de ce vă conduc prost. Școala de azi cu tipul ei de relații defecte va fi România de peste 10-20 de ani.
PPS: Trailer-ul nu surprinde întâlnirile cu marii oameni amintiți, tocmai de aceea filmul merită văzut pe de-a-ntregul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu