Modernitatea şi spațiile discursive.

În secolul al XVII-lea, Galilei propunea ca în chestiuni pentru care ştiința nu are explicații clare, biserica să se poată exprima, iar Kant venea un secol mai târziu cu exigența ca privitor la temele unde limitele intelectului nu permit cunoașterea să fie lăsat loc speranței şi credinței. Mi se pare şi de bun simț aşa, de vreme ce ştiința nu explică totul şi ea suferă schimbări de paradigmă la perioade lungi de timp - cel puțin în ordinea ei discursiv explicativă dacă  în cazul mijloacelor tehnic-aplicative inovațiile sunt şi mai rapide -, cum a fost cazul mecanicii newtoniene şi al fizicii relativiste în ştiințele naturii care, deşi nu se exclud reciproc, îşi limitează totuşi aria de aplicabilitate - una rămânând la nivelul macrocorpurilor terestre, iar cealaltă la nivelul particulelor elementare sau al mişcărilor cosmice;

- Un citat interesant din naturalistul Maxwell: "Fiecare ființă există pe baza unui anumit tip de rutină; micile ritualuri ale acelei rutine sunt reperele, hotarele siguranței, zidurile liniştitoare care exclud un horror vacui; astfel, în specia noastră, după o furtună a spiritului în care reperele par să fi fost măturate, un om va încerca în întunericul mental să dibuiască zidurile, să se asigure că sunt tot acolo unde erau - un gest necesar, căci zidurile sunt înălțate tot de el, fără o realitate universală" (Ring of Bright Water);

- Această femeie, Miruna-Violeta, e o femeie în toată puterea cuvântului, dar cu preocupări adolescentine: se uită la filme de groază şi cred că e urmărită de scene bizare din "Fifty Shades of Grey" (film pe care după ce am vizionat un trial i-am spus că n-am de gând să-l văd integral din două motive: personajul sadic se numeşte Christian - deci e asociat numelui "creştin" din limba engleză - şi, în plus, nu cred la fel ca Emil Cioran că a iubi înseamnă a suferi, las masochiştilor înțelesul ăsta); glumim şi povestim despre lume, tachinându-ne, iar în fiecare zi din ultima vreme aduce cu ea câte o surpriză vestimentară; pentru că e înaltă şi sexy, trasă prin inel şi cu picioarele până în gât, mă lasă nelămurit la fiecare apariție. Ține la ideea de mister feminin, mi-a spus-o de câteva ori când încercam să-i fac profilul, s-o prind în concepte văzând-o alunecoasă, folosindu-mi toate cunoştințele de psihologie şi experiența în comunicarea cu oamenii; asta o fi înțeles şi Lucian Blaga prin "mister"?;
- Luna trecută predam lecția "Sofismele" la o clasă de a IX-a şi pentru a-şi mări media cineva trebuia să identifice eroarea de argumentare din afirmația: "Este o ființă rațională pentru că este om". Corect ar fi fost: "E om pentru că este o ființă rațională". "Omul este singura ființă rațională recunoscută, adaug. Asta nu înseamnă că alte ființe nu comunică sau nu au rudimente de viață psihică, dar dacă animalele sunt domesticite sau dresate, omul se educă". Mai în glumă, mai în serios, cineva din sală mi-a replicat că şi omul se dresează, ba chiar că are un câine mai educat decât oamenii, pentru că face sluj când îi cere. Acum serios, am ajuns la concluzia că până şi libertatea se învață în cazul unora care nu țin cont de ea şi că în lume sunt forțe care se opun permanent acesteia, datoria oamenilor care gândesc şi decid liber cu privire la soarta lor fiind aceea de a-i învăța şi pe alții cum s-o facă, creîndu-şi în jur un fel de oaze într-un deşert de constrângeri sau mici arii protejate de libertate.

Şi o variantă reuşită de la Eurovisonul italian din 1958 a piesei "Volare" :)