Ce ți-e şi cu globalizarea asta de cartier! În locul magazinului de haine "Look Star" care avea pictată pe fațadă o fetişcană ebony cu o floare la ureche privind către dreapta (a mea, dar stânga ei), a apărut un coafor/frizerie cu o blondă ce priveşte spre stânga şi are părul împletit prins în coadă: "Nina". Ca pe soția lui Ion Iliescu, da, cel cu facultatea făcută la Moscova. Asta mi-a amintit de Ninocika, un personaj din romanul "Fluviul mohorât" pe care-l citeam în copilărie şi care descria viața dură a tunguşilor din taigaua Extremului Orient. Pentru satisfacția lui Marx, Cuba şi SUA tocmai au reluat relațiile diplomatice la inițiativa preşedintelui democrat Barack Hussein Obama. Chiar şi-a trimis de dimineață când am plecat la plajă o "ambasadoare" afroamericană în autobuz, ce mai asuda biata de ea din cauza căldurii şi aglomerației. Trăiască prietenia între popoare, tovarăşi! :))
- Ponta n-ar trebui să se plângă pentru el şi familia lui, doar a beneficiat de toate avantajele celebrității politice - de la contractele cu statul ale firmelor lui şi neamurilor lui până la sărbătorirea faraonică a zilei de naştere pe Arena Națională în debutul campaniei electorale pentru prezidențialele de anul trecut. Cică e om de stânga. Alții poate mai competenți decât el au "beneficiat" numai de dezavantajele celebrității. Iar dacă el a fost propulsat de sistemul moştenit din comunism în fruntea țării, alții au fost nevoiți să se descurce individual cu studiile, serviciul, casa, etc. Aşa că să ne scutească de lamentații după ce s-a lăudat cu al lor chin;
- Unei colege dragi: Nu ştiu de ce te încăpățânezi să apari în poze singură şi inexpresivă, nu vezi că în pozele cu mine zâmbeşti? Pentru că eşti naturală, nu-ți poți disimula bucuria sau tristețea, să ştii;
- Unei tinere artiste de departe cu înclinații extravagante: Văd cum stai la masă în curtea interioară luxuriantă a unei case vechi, având alături un bol cu apă şi un pahar gol. Această imagine îmi aminteşte de primele scene din filmul "The picture of Dorian Gray", în care filosoful venit în vizită la pictor prinde un fluture cu pălăria şi cu o farfurie în care turnase apă. Admirabile creaturi efemeridele, vrei să spui că la fel ca ele sunteți voi, artistele? Prinse în chingi de ochii noştri la fel cum piticii îl țintuiau pe Gulliver sau ca pescăruşul care plutea ieri pe lângă oameni în mare şi pe care o femeie l-a dus până la mal ca să nu se piardă în valuri şi să-i dea un exemplu bun copilului aflat cu ea? Sau poate priveai ca o felină. Ascultătoare? La pândă? Ştiai că acestea sunt în junglă carnasierele cele mai feroce? Da, nici canidele nu fac la fel de multe victime ca ele. Recent am aflat că eşti fiica Pandorei. Nicăieri nu se povestea că ai fi existat, dar doar nu toate adevărurile sunt recunoscute. Iată câteva rânduri pe care le-am scris mai demult gândindu-mă la cadoul făcut muritorilor de către zei trimițându-ți mama printre ei poate la vârsta la care te afli chiar tu acum:
Stelele s-au aliniat
Şi au trimis pe Pământ o altă Pandoră,
Una ce a păstrat în cutia sufletului toate păcatele,
Speranța a lăsat-o să zburde prin lume
Să-nvăluie mințile proaspete
În cel de-al nouălea cer al său,
Jonglerul cu sfere de cristal
Încurcă mişcările rotative
Şi-atunci
Lumile se-mprăştiară confuze
La picioarele sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu