Îmi închipui că n-are nimeni chef în timpul verii de clasificări, însă cum lipsa diferențierilor face ca mintea omului să devină o baltă cu ape tulburi în care șmecherii zilei pot pescui ușor spirite credule, îmi fac datoria civică în felul meu și precizez:
1. Formele de guvernământ sunt două: monarhia (absolută: Elisabeta I a Marii Britanii sau constituțională: Elisabeta a II-a a Marii Britanii) și republica (prezidențială: SUA, Franța, Rusia sau parlamentară: Italia, Germania, Austria). România este republică semi-prezidențială, adică atribuțiile executive - de aplicare a legilor - sunt împărțite între președinte și primul ministru. După modificarea aplicată în 2003 la "Constituția lui Antonie Iorgovan" din 1991 - constituția revoluției -, cea cu prevederile de acum este mai degrabă prezidențială, de aici motivul pentru care apar deseori ciondăneli între Ponta și Băsescu. Când înainte Năstase își dorea mai multă putere, iar tovarășul Iliescu îl dojenea, lucrurile se tratau mai simplu pentru că veneau din același partid;
2. Regimurile politice sunt democratice (SUA, Franța, Marea Britanie), autoritare (Italia lui Mussolini) și totalitare (Rusia lui Stalin, Germania lui Hitler);
3. Drapelul României are culorile albastru, galben, roșu (începând de la cunoscuta lance), așa că orice inversare a lor merită cel puțin un semn de întrebare;
4. Regimurile politice democratice corespund atât republicilor, cât și monarhiilor. Există în istoria omenirii atât monarhii absolute (Ludovic al XIV-lea, Le Roi Soleil), cât și republici totalitare (Rominia lui Ceaușescu sau Coreea de Nord azi); după cum se găsesc monarhii democratice (Marea Britanie de azi), cât și republici democratice (România de azi);
5. Majoritatea economiilor planetei sunt subdezvoltate sau în curs de a se dezvolta (peste 60%). Globalizarea este un proces ireversibil, economiile naționale depinzând de schimburile comerciale internaționale. Principalul motor al globalizării sunt companiile multinaționale.
Cum vor putea să se coordoneze atâtea și atâtea sisteme politico-economico-ideologice încă nu știu, dar sper că aperitivul cunoștințelor de mai sus va deschide apetitul câtorva dintre noi pentru studiul istoriei, filosofiei și politologiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu