miercuri, 13 august 2014

Fie-vă milă de niște moguli sau oligarhi locali incompetenți și corupți...



Nu e ridicolă mizericordia care ni se inculcă zi de zi pe toate căile sensibilității? Ne lăudăm cu mila, căldura și ospitalitatea noastră, criticând răceala oamenilor din Europa civilizată, dar de ridicat nu ne ridicăm din letargie și dependență. Nu vreau să cred, cum spunea Gustave le Bon acum un secol și ceva în Psihologia mulțimilor, că popoarele sudice și latine sunt mai degrabă înclinate spre dictatură, lene și socialism. Nu vreau să cred nici varianta cealaltă, a lui Bertrand Russell, că în lumea occidentală lupta se dă pentru apărarea bogaților în defavoarea săracilor, iar în exterior împotriva marilor competitori sau a raselor considerate inferioare. Dimpotrivă, cred că Uniunea Europeană chiar înseamnă ce vrea să însemne și că e o alternativă infinit mai avantajoasă moral sau financiar decât cea din fosta URSS, care îți cerea să-ți bagi mințile în C.A.P. Adică Europa cunoscută de mine chiar este îndemnul către progresul civilizației și nu întoarcerea la socialismul primitiv.
Însă eu trebuie să le plâng de milă unora ca Dan Voiculescu, Nicușor Constantinescu, Dan Șova sau Mazăre, știind cât s-au îmbogățit prostind mulțimile? Ce nume se aud de un sfert de secol încoace și de ce ne mai plângem? Păi tocmai ăștia cu haitele lor dependente de stat și împrăștiate pe unde nici nu crezi ne împiedică evoluția ca popor. Într-o zi, era să dea peste mine când înotam la plajă în Mamaia conul Mazăre cu parapanta lui cu tot, luați de vânt amândoi. Cine pe cine reprezintă de fapt? Societatea și comunitatea nu sunt show. În fine, apoi de anteniști? Păi eu locuiesc în chirie de ani buni, care-i problema lor? Să învețe capitalismul pe bune, să se împrumute de la instituțiile bancare cu garanții personale - că de furat se învață repede -, să-și facă overdraft la cardul de salariu - dacă tot vor avantaje meritate -, să atragă telespectatori high-quality care sunt gata să-și cheltuiască banii proprii cu ei. Nu să linșeze mediatic adversarii politici sau economici, ba chiar cetățenii obișnuiți ca mine și ca tine, folosind cele mai abjecte metode securisto-comuniste și cele mai de jos niveluri ale psihicului uman. Eu sper să cadă cât mai multe capete ale miliardarilor de carton și ale baronilor locali de acum înainte, poate așa învățăm și noi - dar mai ales ei - ce înseamnă etica și spiritul capitalismului. De comunism chiar cred că trebuie să scăpăm odată și-odată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu